Criză în zootehnie: Fermierii români sacrifică 1.500 vaci de lapte

Criză în zootehnie: Fermierii români sacrifică 1.500 vaci de lapte

Provocări în Raportul Costuri și Venituri

Cea mai mare dificultate cu care se confruntă fermierii este diferența considerabilă între cheltuielile de producție și prețurile de vânzare. Creșterea costurilor pentru furaje, energie, combustibili și alte resurse agricole a provocat o situație în care prețul de vânzare a laptelui nu mai acoperă cheltuielile. De exemplu, prețul cu care fermierii pot vinde laptele a ajuns, conform europarlamentarului Daniel Buda, la 1,5 – 1,6 lei pe litru, în timp ce costurile efective se situează între 1,8 și 2 lei pe litru. Astfel, mulți dintre producători sunt nevoiți să își desfășoare activitatea cu pierderi, uneori acceptând chiar prețuri de 1,15 – 1,25 lei pe litru în tranzacțiile spot.

Fermierii subliniază faptul că laptele, fiind un produs cu termen scurt de valabilitate, nu poate fi stocat pentru perioade îndelungate, ceea ce îi face vulnerabili în fața fluctuțiilor de pe piață. Deși recent prețul materiei prime a scăzut cu 30%, consumatorii nu au resimțit această diminuare, prețurile aflându-se între 8 și 10 lei pe litru la raft. Această neconcordanță este generată de costurile legate de colectare, transport, procesare și distribuție, iar unii procesatori au început să rezilieze contractele cu fermierii, complicând suplimentar situația.

Dependența de Importuri și Impactul Asupra Pieței Interne

Pe lângă costurile crescute, sectorul laptelui din România este afectat de o dependență semnificativă de produsele importate. În 2025, importurile de produse lactate au depășit 1 miliard de euro, iar exporturile se limitează, în principal, la lapte crud și lapte UHT. Aproximativ 60% din produsele lactate consumate provin din import, o situație care limitează oportunitățile producătorilor locali de a-și vinde marfa la prețuri corecte. De asemenea, livrările de lapte către procesatori au scăzut, semn că fermierii români se confruntă cu o piață din ce în ce mai strânsă. Lipsa facilităților industriale pentru transformarea laptelui în produse cu valoare adăugată, precum lapte praf sau brânzeturi, contribuie la stagnarea revenirii prețurilor în perioadele de criză.

Subvențiile și Instabilitatea Legislativă

În ciuda existenței unor ajutoare financiare prin subvenții oferite de stat și gestionate de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), aceste ajutoare nu sunt suficiente pentru a compensa creșterea costurilor. Uneori, cuantumul subvențiilor a fost redus, cum ar fi ajutoarele pentru pășunat, diminuându-se astfel sprijinul pentru fermieri. Condițiile stricte de eligibilitate și modificările frecvente ale legislației pot crea un climat de incertitudine care afectează viitorul exploatațiilor zootehnice.

Alerte pentru Securitatea Alimentară a Ţării

Experții subliniază că închiderea fermelor de vaci de lapte poate genera efecte adverse pe termen lung, cum ar fi o scădere drastică a producției interne și o dependență crescută de importuri, rezultând astfel în prețuri mai mari pentru consumatori. Acest fenomen este un simptom al unor probleme mai ample din agricultura românească, unde numeroși fermieri se află în dificultate din cauza rentabilității scăzute.

Europarlamentarii Daniel Buda și Dan Motreanu au solicitat, printr-o scrisoare adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen, implementarea unor măsuri urgente pentru stabilizarea sectorului laptelui, inclusiv activarea rezervei de criză și încurajarea consumului intern. Fără intervenții ferme și stabilitate legislativă, sacrificarea animalelor și închiderea fermelor ar putea deveni o realitate din ce în ce mai comună, având un efect direct asupra economiei rurale și a securității alimentare a României.

Reflexii Locale

Pentru comunitățile din Brăila și pentru fermierii din zonă, actuala criză din sectorul laptelui nu reprezintă o premieră, ci o repetare a dificultăților mai vechi. Principala frustrare constă în falca enormă dintre prețurile reduse obținute de fermieri și cele exorbitante de la raft, care nu reflectă efortul și investițiile substanțiale din domeniu. Mulți producători locali de lactate, în special cei de mici dimensiuni, dispar treptat sau își reorientează activitatea. Un sfat util pentru consumatori ar fi să caute și să susțină producătorii locali, fie la piețele agroalimentare, fie în magazinele specializate, contribuind astfel la menținerea acestui sector esențial pentru economia regională.

Transparență AI: Acest material poate fi redactat sau structurat cu ajutorul unor instrumente AI și este verificat editorial înainte de publicare. Imaginile generate sau modificate cu AI sunt folosite cu rol ilustrativ.

Irina Panait

Irina Panait este o jurnalistă dinamică și empatică, născută și crescută în Brăila, cu o pasiune autentică pentru poveștile locale și vocea comunității. Cu studii în jurnalism și comunicare, Irina aduce în fiecare articol rigoare, claritate și o notă personală care face diferența. Este cunoscută pentru abordarea sinceră, pentru interviurile umane și pentru reportajele care pun în lumină atât provocările, cât și frumusețile orașului de la Dunăre.