Motivul pentru care Executivul trage un semnal de alarmă privind micșorarea numărului de comune

Executivul de la București transmite administrațiilor locale că, în absența unor măsuri clare de eficientizare, scenariul comasării și fuziunii comunelor ar putea deveni, în anii următori, singura soluție viabilă.

Avertismentul premierului Ilie Bolojan

Premierul Ilie Bolojan le-a spus reprezentanților administrațiilor locale că viitorul organizării administrative din România depinde, în mare măsură, de capacitatea sistemului de a se reforma „din interior”.

Mesajul a fost transmis în cadrul Adunării Generale a Asociației Comunelor din România, într-un context marcat de presiuni tot mai mari asupra bugetului de stat. Șeful Guvernului a arătat că perioada actuală este una de răscruce, în care primăriile trebuie să demonstreze că pot funcționa mai bine, folosind resurse mai limitate.

Pentru cititorii din județul Brăila, acest semnal vizează direct și comunele din zonă, unde dependența de bugetul central este încă ridicată, iar discuțiile despre reorganizare administrativă au tot reapărut în ultimii ani.

Două scenarii pentru administrația locală

Ilie Bolojan a conturat două variante principale pentru perioada următoare:

1. Reformă în cadrul actualei structuri administrative
   Administrațiile locale ar urma să își îmbunătățească performanța, să reducă cheltuielile și să își crească gradul de eficiență, păstrând în același timp actuala organizare teritorială.

2. Reformă administrativ-teritorială amplă după 2028
   Dacă primele obiective nu sunt atinse, Guvernul ia în calcul o restructurare de fond a sistemului, care ar putea presupune reducerea numărului de comune prin comasări și fuziuni. Premierul a indicat că o astfel de reformă mai profundă ar putea fi pusă în discuție după alegerile din 2028.

Sprijin limitat de la bugetul de stat

Șeful Guvernului a recunoscut că dificultățile cu care se confruntă primăriile, în special cele din mediul rural, sunt bine cunoscute la nivel central. Totuși, a precizat că situația finanțelor publice nu permite o creștere substanțială a ajutorului de la bugetul de stat.

Deficitul bugetar ridicat obligă Executivul să adopte o politică prudentă, ceea ce înseamnă, printre altele, reducerea dependenței comunelor de transferurile de la nivel central. Pentru comunități precum cele din județul Brăila, acest lucru se traduce prin presiuni mai mari pentru identificarea de resurse locale și o gestiune mai strictă a cheltuielilor.

România, în urma mediei europene la autonomie financiară locală

Premierul a prezentat și câteva comparații cu situația din alte state ale Uniunii Europene, pentru a ilustra diferențele de autonomie financiară:

• La nivelul UE, administrațiile locale își asigură, în medie, aproximativ jumătate din bugete din venituri proprii.
• În România, în jur de 80% din fondurile utilizate la nivel local provin din transferuri guvernamentale.

Această dependență ridicată de banii trimiși de la centru limitează puterea de decizie a autorităților locale și generează vulnerabilități structurale. Comunele, inclusiv cele din județul Brăila, se regăsesc în această situație, cu un spațiu redus de manevră pentru investiții sau proiecte proprii.

Cheltuielile de personal, acoperite în mare parte din bugetul central

Un alt punct subliniat de Ilie Bolojan este legat de modul în care sunt plătite salariile în administrațiile locale:

• În cele mai multe state din Uniunea Europeană, cheltuielile de personal ale primăriilor sunt acoperite din taxele și impozitele locale.
• În România, veniturile din taxele locale acoperă doar aproximativ 25% din costurile salariale, restul fiind suportat de bugetul central.

Pentru primăriile din mediul rural – cum sunt multe dintre cele brăilene – acest model înseamnă o dependență continuă de deciziile Guvernului privind alocările bugetare.

Mesajul Guvernului pentru comune: eficiență sau reorganizare

Prin declarațiile făcute, Executivul transmite un mesaj ferm către administrațiile locale: păstrarea actualei împărțiri pe comune este legată direct de capacitatea lor de a deveni mai eficiente și de a-și consolida autonomia financiară.

Dacă nu vor apărea schimbări consistente în modul de funcționare, reformele administrativ-teritoriale ar putea fi impuse de realitatea bugetară și de nevoia de a menține sustenabilitatea finanțelor publice pe termen lung.

Pentru locuitorii din Brăila și din comunele din jur, discuțiile de astăzi despre reorganizare și eficiență ar putea în următorii ani să se traducă prin modificări concrete ale modului în care este organizată administrația locală.