România, la coada UE în vânzările din retail cu o scădere mare
Valoarea vânzărilor din retail în România a scăzut cu 6,8% în februarie 2026, comparativ cu aceeași lună a anului precedent, conform informațiilor disponibile. Această reducere o plasează pe România pe primul loc în ceea ce privește declinul din Uniunea Europeană. La ajustarea sezonieră, scăderea a fost estimată la 6,2%, marcând a șaptea lună consecutivă de scăderi și cea mai severă diminuare de la aprilie 2020. Tendința negativă s-a menținut și în primele două luni ale anului 2026, înregistrând o scădere totală de 7,6% a vânzărilor, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Diferențele față de economiile vecine devin și mai evidente. Bulgaria, un aliat regional, a raportat o creștere impresionantă de peste 7% în februarie 2026, atingând chiar 7,3%, evidențiind astfel un contrast semnificativ între cele două economii. La nivel european, comercianții cu amănuntul au experimentat o expansiune medie de aproximativ 1,7% în februarie 2026 față de anul anterior, demonstrând că declinul din România nu este o tendință generală, ci o provocare specifică a pieței interne.
Disparitățile între economiile europene sunt clare. România se poziționează în partea de jos a clasamentului, în timp ce state precum Luxemburg și Malta au raportat creșteri remarcabile de 11,9% și 11,4% în februarie 2026, poziționându-se în fruntea Uniunii. Chiar și economii mari, precum Franța sau Spania, au avut evoluții pozitive, sugerează o reziliență mai bună a consumului pe majoritatea piețelor europene. În contrast, Slovenia și Slovacia, care au înregistrat scăderi, au avut rezultate ușor mai bune, cu diminuări de 3,5% respectiv 2,4%, ambele fiind mai puțin severe decât cele din România.
Analiza pe tipuri de produse indică o continuare a creșterii sectorului produselor nealimentare pe piața europeană, cu un avans de peste 2%. Această dinamică sugerează o capacitate de cheltuială stabilă pentru bunuri precum îmbrăcămintea și produsele de igienă personală în majoritatea statelor membre. Totuși, în România, consumul general a fost profund afectat, iar vânzările de produse nealimentare au suferit o scădere accentuată de -9,4% în februarie 2026. Vânzările de carburanți au scăzut cu 4,3%, iar produsele alimentare, băuturile și tutunul au avut o stagnare, raportând -0,8% în februarie și -2,3% în primele două luni. Aceste date indică o slăbire generală a cererii interne, având un impact semnificativ asupra diverselor sectoare.
Trendul negativ al comerțului cu amănuntul sugerează presiuni considerabile asupra capacității de cumpărare a populației, într-un mediu economic afectat de inflație crescută și consecințele unor măsuri fiscale anterioare. Comisia Națională de Strategie și Prognoză a semnalat că stabilirea unor ajustări fiscale și inflația persistentă vor avea un impact serios asupra consumului în 2026. Banca Națională a României (BNR) a menționat că nu se preconizează o revenire economică în acest an, în contextul instabilității din Orientul Mijlociu, care poate determina noi creșteri de prețuri la energie și combustibili, amplificând astfel inflația. Primele două luni din 2026 au marcat intrarea oficială a economiei românești într-o recesiune tehnică, urmare a scăderilor din ultimele două trimestre ale anului precedent. În timp ce alte țări din Europa reușesc să păstreze sau să crească activitatea vânzărilor, România se confruntă cu o contracție substanțială a consumului privat.
Notă locală
Pentru cetățenii din Brăila, aceste statistici naționale se translatează adesea în prețuri mari în magazine și o tendință crescută de a evita cheltuielile pe bunuri neesențiale. Mulți observă că, deși salariile nominale pot crește, inflația erodează aceste avantaje, diminuând continuu puterea de cumpărare. Această situație generează frustrări legate de dificultățile de a economisi sau de a realiza achiziții importante. Un sfat util ar fi să fim atenți la ofertele din magazinele locale și să prioritizăm cheltuielile esențiale, având în vedere că provocările economice nu par să se reducă în viitorul apropiat.
